Meniu
Închide
Blog
Despre specia Salvia sclarea L.
17/05/2017

Ecoland Production împreună cu Institutul de Genetica, Fiziologie și Protecția Plantelor al Academiei Republicii Moldova, au participat la primul congres internațional de aromaterapie care a avut loc la Cluj în perioada 2-4 martie 2017, prezentând o lucrare științifică despre Salvia sclarea și potențialul ei economic redată pe scurt în continuare.

Etimologie

Denumirea genului Salvia provine de la latinescul salvere (a te simţi bine, a fi sănătos, sănătate, a vindeca).
Salvia sclarea L. (Şerlai) era cunoscută şi apreciată în Egyptul Antic şi în Imperiul Roman, unde era şi cultivat.
Salvia sclarea sintezează şi acumulează ulei esenţial în inflorescenţe, flori.
Salvia sclarea L., specie medicinală şi aromatică, famila Lamiaceae de origine Mediteraneană, Central Asiatică este utilizată în: ulei esențial, concret, perfumerie, cosmetică, medicină, farmacologie, industria alimentară și ca plantă meliferă.
Acţiunea farmacologică a inflorescenţelor de Salvia sclarea L.: anticataral, antioxidant, antimicrobial, antibacterial, anticonvulsivant, sedativ, citotoxic, emenagog, carminativ, antispasmodic.
Acţiunea farmacologică a uleiului esenţial de Salvia sclarea L.: analgezic, diuretic, antioxidant, hipotensiv, antimicrobian, tonic nervos, antidepresant, sedativ, antifungic, antiinflamator.

Caracteristica fizico-tehnică a uleiului esenţial de Salvia sclarea L.

Densitatea: D20 20 0.890-0.940
Coeficientul de refracţie, 20 0  C: n20 D 1.4613-1.4719
Indicele de aciditate: 0.6-2.4  
Unghiul de polarizare: α 20 D - 50 –320

Componenţii majori ai uleiului esenţial de Salvia sclarea: acetat de linalilă; linalool; α-terpineol; ariofilen; geraniol; neril acetat; sclareol; germacren D.
Importanţa speciei, multiplele utilizări, a impulsionat un şir de cercetări în vederea creării de noi genotipuri, linii, hibrizi, soiuri care ar sinteza şi acumula un conţinut cât mai ridicat de ulei esenţial, fapt ce asigură îmbunătățirea calității materiilor prime.
Productivitatea soiurilor (hibrizi cu heterosis constant) de Salvia sclarea în trei ani de exploatare a plantaţiei:


Avem create, omologate, brevetate, implementate un şir de soiuri de provenienţă hibridă [Gonceariuc, 2013, 2014)], or crearea genotipurilor de perspectivă cu conţinut ridicat de ulei esenţial continuă.   Rezultatelor acestor cercetări este dedicată  prezentul articol.
La specia Salvia sclarea utilizarea hibrizilor de prima generaţie (F1), pentru a beneficia de efectul heterosis, este imposibilă din cauza complicaţiilor apărute la producerea seminţelor F1, cauzată de caracterele morfologice ale polenului, a florilor adaptate la polenizare entomofilă (Gonceariuc, 2000, 2002, 2008, 2013)
Luând în consideraţie importanţa utilizării heterozisului (Gonceariuc, 2000, 2002, Fu D. şi colab., 2014), precum şi pentru a beneficia  de acest fenomen a fost creat un număr mare de hibrizi, inclusiv, foarte complecşi. 
Dintre aceştia s-au selectat hibrizi la care efectul heterosis, în special la conţinutul de ulei esenţial (care influenţează calitatea materiei prime), se manifestă nu numai în F1 dar şi în F2-Fn (Gonceariuc, 2000, 2002, 2008, 2013, 2015, 2016).
Diversificarea bazei genetice a calității în S. sclarea și crearea genotipurilor cu conținut ridicat de ulei esențial au fost efectuate utilizând soiurile de origine hibridă Ambra Plus și Nataly Clary, ambele caracterizate prin manifestarea heterozisului constant.
 
Este cunoscut faptul că heterozisul labil se manifestă numai în prima generaţie (F1) şi î-şi pierde amploarea în generaţiile următoare. 
Se ştie, de asemenea, că heterozisul transmisibil, fixat [Wespel & Becker, 2008; Wespel et al., 2009; Bansal et al., 2012] se consolidează în sistemele genetice al organismului şi devine o valoare a evoluţiei [Mac Key, 1976]. 
Soiurile noastre, inclusiv Ambra Plus şi Nataly Cary, create  cu concursul hibrizilor la care heterozisul fixat este atestat la caracterele cantitative importante sunt distinctive, uniforme, stabile (DUS) şi foarte productive, iar producerea seminţelor nu prezintă dificultăţi (Gonceariuc, 2000, 2002, 2010, 2014).
Toate acestea se explică prin faptul că populaţiile hibride heterozigote alogame micşorează variabilitatea până la o valoare medie necesară pentru adaptarea populaţiei la condiţiile de cultivare locale [Lewis, 1953, 1954].
Garantând păstrarea labilităţii, populaţia heterozigotă (în cazul nostru, soiurile Ambra Plus şi Nataly Clary) este şi cauza faptului, că caracterele fenotipice ale unui număr mare de genotipuri sunt adaptate optim în mediul specific de existenţă al populaţiei [Mather, 1955; 1970], fapt ce duce la o situaţie balansată unde acţionează selecţia naturală, adică are loc homeostaza genetică [Lerner, 1954; Turbin, 1967].
Este cunoscut şi faptul că cu concursul consangvinizării e posibilă depistarea formelor cu caractere recesive şi selectarea celor solicitate, perspective [Vavilov, 1965; Gonceariuc, 2002, 2008, 2013].
Linii consangvinizate de Salvia sclarea L.: cu perioada de vegetaţie diferită derivate de la soiul timpuriu  Ambra Plus şi soiul tardiv Nataly Clary.

CONCLUZII:

  1. Îmbunătăţirea calităţii, crearea genotipurilor noi cu caractere cantitative valoroase, inclusiv, conţinut foarte ridicat de ulei esenţial prin consangvinizări la Salvia sclarea este efectivă, acestea provocând segregarea fenotipică, genotipică a populaţilor hibride complexe într-o gamă largă de genotipuri, unele din acestea fiind foarte perspective. 
  2. Fenotipul liniilor consangvinizate derivate de la soiurile Ambra Plus şi Nataly Clary, este diversificat, atestându-se şi segregări genetice exprimate în  diversitatea valorilor indicilor caracterelor cantitative cum ar fi talia plantei, lungimea şi structura inflorescenţei, cât şi conţinutul de ulei esenţial, susţinut de caracterele cantitative. 
  3. De rând cu linii consangvinizate la care conţinutul de ulei esenţial  este mai jos de cât la soiurile de la care provin, s-au obţinut linii cu conţinut  ridicat (1.001-1.350 %(s.u.) şi foarte ridicat (1.351-1.958% (s.u), ultimele constituind 11% linii derivate de la soiul Ambra Plus şi 7% din numărul total de linii obţinute de la soiul Nataly Clary 
  4. În rezultatul consangvinizării au loc şi schimbări fenologice: liniile consangvinizate se împart în timpurii, medii şi tardive, care constituie 24, 48 şi 28%, respectiv, la liniile derivate de la soiul Ambra Plus şi câte 33% în fiecare grup la liniile derivate de la soiul Nataly Clary
  5. Liniile consangvinizate cu conţinut de ulei esenţial  ridicat şi foarte ridicat sunt genotipuri valoroase în vederea îmbunătăţirii calităţii materiei prime, ridicării randamentului soiurilor de Salvia sclarea L.

Material realizat cu aportul nemijlocit al Prof. Dr.habilitat Maria Gonceariuc

Lavanda – metode de înmulțire
25/11/2016

Lavanda se inmulteste in doua moduri: generativ si vegetativ. Inmultirea generativa  inseamna obtinerea de puieti din seminte pe cand la cea vegetativa –  obtinerea  puietilor se face  prin inradacinarea butasilor  sau  prin inradacinarea unor  lastari recoltaţi din tufa matura.

Plantatiile obtinute prin metoda generativa nu au un aspect eterogen fiind neuniforme atat sub aspectul culorii cat si sub aspectul formei tufelor. In schimb calitatea uleiului esential obtinut in urma procesarii inflorescenţelor este deosebita determinat de faptul ca fiecare planta este un genotip aparte unde compusii uleiului esenţial difera sub aspectul numărului şi  concentratiei componenţilor, cat si al corelatiei acestora. Calitatea  inedită  al uleiului obtinut  il reprezinta nota parfumerica  pronuntata, deosebită.

Ecoland Production detine in prezent cateva hectare de lavanda obtinuta prin inmultire generativa (puieti din seminte) calitatea uleiului fiind confirmata de analizele efectuate in laboratoarele de specialitate. Puieţii obtinuti din seminte au fost importati din Republica Moldova in relatie cu Insitutul de Genetica ,Fiziologie si Protectie a Plantelor din cadrul Academiei  de Ştiinţe a Moldovei-Intreg proiectul de implementare a productiei de lavanda este coordonat de catre Prof.,Dr.habilitat  Gonceariuc Maria –seful laboratorului de Plante aromatice si medicinale

Producerea puietilor din seminte se realizeaza foarte greu si se reuseste doar de catre cei care au o experienta indelungata in domeniu deoarece germinatia semintelor de lavanda este foarte redusa (2%), lenta, acestea fiind si foarte mici (1 g=1250-1670 seminte). Aceasta reprezinta si principalul motiv pentru care lavanda nu se insamanteaza direct in camp ci se produce material saditor –puieti dupa o tehnologie speciala.

Inmultirea vegetativa ofera o plantatie uniforma si o productie mai ridicata de ulei esential. Această metodă prevede  recoltarea lastarilor anuali, lignificati (lemnosi la baza)de la plante bine dezvoltate de 3-5 ani in toamna sau primavara devreme. Inradacinarea butasilor se face in rasadnite care se monteaza pe un sol bine pregatit,cu un strat  de nisip cernut, butasii fiind udati din abundenta. C and lastarii tineri ajung la o lungime de 5-6 cm se vor taia periodic  la varf pentru a se asigura aparitia ramificatiilor. In toamna , dupa prima bruma, se transplateaza in camp.

Material realizat cu ajutorul Prof., Dr.habilitat Gonceariuc Maria